Цитата: Драгана от сентября 15, 2007, 08:20
А м.б.откуда тут т,что сынт,а не сын-а вдруг влияние частиц-послелогов каких-н,типа как "есмь-то".Если там что-то не так.
Цитата: Lei Ming Xia (reloaded) от сентября 11, 2007, 10:21I sg.: sunt < sŭ (< sum) + "sunt-" вместо "s-" (по аналогии с итальянским?)
Цитата: Lei Ming Xia (reloaded) от сентября 11, 2007, 10:56
а я думал это я один такой тупой
Цитата: Lei Ming Xia (reloaded) от сентября 11, 2007, 10:21
ЦитироватьDacă persoana a III-a singular şi plural nu ridică nici o problemă, formele la primele două persoane au suferit modificări, dată fiind distanţa geografică şi cronologică dintre apariţia celor două limbi, respectiv dintre actualele limbi (de aceea nici nu fac apel direct la legile foneticii). La plural, verbul as- pierde vocala iniţială, terminaţiile conjugării adăugându-se la s-ul din radical. Astfel iau naştere formele care aveau să-l dea mai târziu pe sîntem, sumus, sommes, siamo sau somos.
Încă o dată, forma românească veche semu (pers. I pl.) sau seti (pers. a II-a pl.) este mai apropiată de varianta sanscrită, decât de cea latină.
La persoana a II-a singular, t-ul apare ulterior, sub influenţa formei de la persoana a II-a plural. De fapt, celelalte limbi as- nu prezintă forma cu t.
Forma sînt de la persoana I sing. nu poate fi explicată prin raportare la sanscrită, în schimb devine pertinentă varianta veche, îs, iar prezenţa terminaţiei în –t şi în –nt la persoanele I sing. şi pl. sunt explicabile prin argumentul Mărcuşan*...
ЦитироватьGramaticii Şcolii Ardelene, buni cunoscători ai limbii latine, au impus, în mod paradoxal, formele populare (derivate din latină), cu terminaţiile latinizate, aşa cum le avem azi... Este evident că o comparaţie cu italiana a servit cărturarilor ardeleni ca un model viu de operare.."
Цитата: Verzähler от сентября 5, 2007, 19:12Цитата: iopq от сентября 5, 2007, 19:01
Что? Не из прото-индо-европейского происходит? А от куда?
Лат. sunt могло в румынском дать только *su.
Основа sînt- восходит к *sēnt-, возможно причастного происхождения. К той же основе восходит и далматинская основа sant-.
ЦитироватьAlături de est (rom. e, i, îi), s-a creat un *estit, sau mai exact, *este. Alături de sunt (pers. a III-a pl.)(rom. –s, îs), s-a creat un suntunt, sau mai exact suntu, din care vine macedor. suntu.
Sumus şi estis au fost înlocuite în latina populară cu simus şi sitis, mai exact cu *semu şi *seti, din care provin v.rom. sem ,,sîntem", seţi ,,sînteţi".
Actualul sînt (pers.a III-a pl.) presupune un *sintu, *sentu...
Страница создана за 0.062 сек. Запросов: 21.